Continuăm seria de articole intitulată "Din gândirea lui Albert Einstein" cu un al treilea episod, dedicat afirmaţiilor lui Einstein despre prieteni, oameni de ştiinţă şi alte personalităţi. Veţi afla ce gândea marele fizician despre Galileo, Marie Curie, Niels Bohr, Newton, Gandhi, Freud, Hitler şi alţii.
Din gândirea lui Albert Einstein (2)
Einstein despre prieteni, oameni de ştiinţă şi alte personalităţi
Ceea ce admiram cel mai mult la el era faptul că a reuşit să trăiască mulţi ani nu doar în pace, ci şi în armonie cu o femeie, fapt în care eu am avut două falimente lipsite de glorie (despre prietenul Michele Besso)
Este cu adevărat un geniu... Am o încredere totală în modul lui de a gândi (scrisoare către Paul Ehrenfest, 23 martie 1922, despre Niels Bohr)
Exprimă propriile opinii ca şi cum ar bâjbâi în întuneric, nicidecum ca unul care crede că deţine adevărul absolut (scrisoare către Bill Becker, 20 martie 1954, despre Niels Bohr)
Nu cred că doamna Marie Curie este însetată de putere sau de orice altceva. Este o persoană fără pretenţii şi cinstită, care a avut mai multe responsabilităţi şi oboseală decât ar fi trebuit. Are o inteligenţă sclipitoare şi, în ciuda unei firi pasionale, nu este aşa de frumoasă cât să reprezinte un pericol pentru cineva (scrisoare către Heinrich Zangger, 7 noiembrie 1911, în legătură cu presupusa relaţie dintre Marie Curie şi fizicianul francez Paul Langevin, care era căsătorit)
Doamna Curie este foarte inteligentă, dar rece ca un hering, adică este lipsită de sentimente de bucurie sau tristeţe. Poate unicul mod în care îşi exprimă propriile sentimente este în momentul în care protestează împotriva lucrurilor care nu îi plac. Faţa ei este şi mai şi... pare un grenadier. Această fată este la rândul ei foarte talentată (scrisoare către Elsa Lowenthal, probabil 11 august 1913)
Era total lipsit de încredere în sine însuşi şi aceasta a fost tragedia lui... Legătura cea mai puternică din viaţa sa a fost cu soţia, care îi era şi colaboratoare... egală cu el ca intelect... El a venerat-o şi a iubit-o cu un sentiment cum nu am văzut des în viaţa mea (după sinuciderea lui Paul Ehrenfest, care îi era prieten apropiat)
Bătrânul avea o viziune foarte acută; nu se lăsa legănat de iluzii, ci doar de o încredere excesivă în propriile idei (despre Sigmund Freud, într-o scrisoare către A. Bacharach, 25 iulie 1949)
Ah, ce păcat, veţi găsi vanitate în mulţi oameni de ştiinţă. M-a îndurerat dintotdeauna faptul că Galileo nu a recunoscut meritul lui Kepler (dintr-o scrisoare către Bernhard Cohen, aprilie 1955)
Cred că Ghandi a avut mintea cea mai luminată dintre toţi politicienii contemporani. Ar trebui să ne comportăm în spiritul ideilor lui; să nu folosim violenţa pentru a lupta pentru cauza noastră şi să refuzăm să participăm la orice iniţiativă ce este purtătoare de rău (New York Times, 19 iunie 1950)
Fenomenul Ghandi este rezultatul unei puteri intelectuale şi morale extraordinare, unite cu o mare abilitate politică şi cu o situaţie excepţională (1953)
Un om cu o capacitate intelectuală limitată, incapabil de orice tip de activitate utilă, plin de invidie şi de ranchiună împotriva tuturor celor care erau mai dotaţi decât el de la natură sau prin destin... Aduna mizeria societăţii de pe străzi sau de prin taverne şi o organiza în jurul lui. (despre Hitler, dintr-un manuscris din 1935)
Albert Einstein împreună cu Charlie Chaplin
S-a sfârşit o viaţă care va rămâne pentru totdeauna un model pentru generaţiile viitoare... Nu am cunoscut pe nimeni altcineva pentru care simţământul datoriei şi bucuria să fie acelaşi lucru. Acesta este secretul unei vieţi armonioase (scrisoare către văduva fizicianului olandez Heike Kamerlingh Onnes, 25 februarie 1926)
Dacă o iubeşte pe doamna Curie şi dacă ea îl iubeşte, de ce ar trebui să fugă împreună? Au mii de ocazii să se întâlnească la Paris. Eu nu am avut deloc impresia că ar fi ceva între ei; ba chiar mi se pare că ea, el şi soţia lui sunt legaţi de o relaţie sinceră şi plăcută (scrisoare către Heinrich Zangger, 7 noiembrie 1911, legat de presupusa relaţie dintre fizicianul Paul Langevin şi Marie Curie)
Am aflat deja de moartea lui Langevin. Era una dintre cunoştinţele mele cele mai dragi, un adevărat sfânt, cu un mare talent. Este adevărat că politicienii au profitat de bunătatea lui, pentru că era incapabil să îşi dea seama de scopurile lor josnice... (scrisoare către Maurice Solovine, 9 aprilie 1947, despre Paul Langevin)
Lorentz este un miracol de inteligentă şi o persoană cu un tact deosebit. O operă de artă! După părerea mea era cel mai inteligent dintre teoreticienii prezenţi (la congresul Solvay din Bruxelles) (scrisoare carte Heinrich Zangger, noiembrie 1911, despre fizicianul olandez H.A. Lorentz)
Mach era un excelent studios al mecanicii, însă un execrabil filozof (1922)
Pentru mine cei mai importanţi au fost Galileo şi Newton. Dintr-un anumit punct de vedere mi se pare că au format o unitate în care Newton a fost cel care a efectuat descoperirea cea mai importantă în domeniul ştiinţific (1920)
Newton a fost primul care a reuşit să găsească o bază formulată în mod clar cu ajutorul căreia să se poată deduce cea mai mare parte din fenomene prin raţionamente matematice, logice, cantitative şi în armonie cu experimentul/natura (“Manchester Guardian”, Crăciun 1942)
Ar fi mult mai bine pentru umanitate dacă ar exista mai multe persoane ca el... Se pare că în orice epocă şi în orice continent personalităţile cele mai importante sunt obligate să stea deoparte, incapabile să influenţeze evenimentele care au loc în lume (scrisoare către văduva lui Max Planck, 10 noiembrie 1947)
Îmi pare sincer rău că este preşedinte, altfel m-aş duce mai des să-l întâlnesc (despre preşedintele Franklin D. Roosevelt, într-o scrisoare către prietena Frieda Bucky)
Traduse din volumul în limba italiană “Albert Einstein. Pensieri di un uomo curioso”.