Scientia

În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.

De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.

Ce este astroturfingul?

Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.

Alt exemplu: rubricile de comentarii ale marilor publicaţii online. Probabil aţi auzit vorbindu-se de armate de  comentatori înregimentaţi politic, ce la comentează cu fervoare şi planificat diverse articole pro ori împotriva celor semnalate de autorul respectivului material. Se poate întâmpla ca unele comentarii să fie genuine, dar multe nu sunt... Scopul? Crearea unei opinii printre cititori, protejând entitatea pe care o reprezintă astroturferii.

Automatizarea astroturfingului

Operaţiunile de astroturfing sunt mult mai răspândite, mai sofisticate şi mai automatizate decât mulţi dintre noi îşi pot imagina. Sunt folosite baze de date de emailuri, colectate de diverse firme şi, mai nou, softuri de management al persoanelor, care permit multiplicarea efectelor eforturilor unui astroturfer, permiţându-i acestuia crearea a multiple conturi, cu datele asociate necesare (nume, username, adresă de e-mail, pagină web, cont pentru site de socializare etc). În felul acesta, deşi procesul de creare a utilizatorilor este unul automatizat, conturile create par cât se poate de autentice.

Conturile de pe diverse site-uri de socializare (Twitter, Facebook etc.) sunt instantaneu create cu o "istorie", fabricându-se mesaje anterioare, pentru a da impresia unui utilizator vechi, autentic, care are orientarea politică ori care şi-a asumat valorile pe care le clamează şi în campania de astroturfing în care acţionează la un moment dat.

În acest context, conform unui articol recent din cotidianul englez The Guardian (vezi bibliografia), Forţele Aeriene ale SUA au solicitat unor firme furnizarea de softuri de management al persoanelor, pentru a putea desfăşura operaţiuni profesioniste de astroturfing. Conform ziarului amintit, softul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să creeze 10 conturi pentru fiecare utilizator, fiecare cu background distinct şi credibil, cu o istorie şi detalii de confirmare a acesteia. Cele 10 conturi trebuie să poată părea că originează de oriunde de pe glob şi să poată interacţiona cu marile platforme online de socializare.

- să asigure astroturferilor adrese IP aleatoare, prin intermediul cărora să poată accesa Internetul, iar aceste adrese IP să poată fi schimbate zilnic, pentru a ascunde desfăşurarea dirijată a operaţiunii.

- să permită organizaţiilor care frecventează adesea anumite site-uri să aibă diferite adrese IP care să le facă să pară utilizatori obişnuiţi.

Un astfel de soft are capacitatea - şi o face deja într-o oarecare măsură - să anuleze curentul de opinie al utilizatorilor de Internet obişnuiţi pe un anume subiect. Pune în pericol libertatea de exprimare? Atacă însăşi democraţia, prin modificarea opiniei maselor de oameni prin manipulare? Depinde de amploarea operaţiunilor, dar actul în sine al astroturfingului, cu unele excepţii, rămâne unul reprobabil.

Bibliografie:
The Guardian