Scientia

După cum cei mai mulţi ştiţi, 21 iunie şi 21 decembrie marchează data solstiţiului de vară, respectiv a solstiţiului de iarnă. În emisfera noastră (nordică) 21 iunie este ziua cea mai lungă, iar 21 decembrie este cea mai scurtă. Cum în aceste zile Pământul primeşte cea mai multă, respectiv cea mai puţină lumină solară, de ce nu sunt acestea zilele cu temperaturile cele mai mari ori mai mici? În fapt, din experienţă, 21 iunie nici pe departe nu este o lună la fel de călduroasă cum este iulie ori august. Iar decembrie înregistrează temperaturi mai mari decât ianuarie ori chiar februarie. Care este misterul?

De ce nu este 21 decembrie cea mai rece zi a anului?

21 decembrie este ziua în care ne bucurăm de cele mai puţine ore de lumină solară (şi cea mai difuză, pentru că Soarele rămâne jos pe bolta cerească). Cantitatea de energie primită de Pământ în această zi este cea mai mică dintr-un an. Dar Pământul are capacitatea de a stoca energie termică (atât la suprafaţa terestră, cât şi în atmosferă). Deşi cantitatea de energie solară este mică în perioada de iarnă, Pământul primind mai puţină energie termică solară decât radiază,  pierderea netă de energie are loc gradat, în timp, ceea ce face ca zilele de după data solstiţiului de iarnă să fie mai reci.

De ce nu este 21 iunie cea mai călduroasă zi a anului?

Dacă aţi înţeles cele scrise mai sus, privind solstiţiul de vară, probabil că intuiţi explicaţia din acest paragraf, privind solstiţiul de vară. Aşadar, după 21 decembrie, zilele în emisfera nordică sunt din ce în ce mai lungi. Încet încet raportul dintre energia solară primită de Pământ şi cea radiată începe să se schimbe, în sensul că energia solară este în cantitate din ce în ce mai mare. Deşi 21 iunie este ziua cea mai lungă a anului, ea nu este cea mai călduroasă, pentru că energia solară stocată de Pământ continuă să crească în săptămânile şi lunile următoare, astfel încât abia în iulie şi august temperaturile ajung la maximele anului.