Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Arhiva blogului Scientia
2012 (6)
2011 (86)
2010 (58)
Ultimele intrebari pe QA
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
- La ce ne ajuta omuletul din gat?
- Cum aţi explica noţiunea de sarcină electrică?
- Este corect ca voturile au aceeasi pondere pentru toate persoanele ?
- Cum gandeste un ateu?
- Care este cea mai bună metodă de a păstra merele în bună stare pentru mai multe zile?
- Ce beneficii are practica Yoga?
- Ce remedii contra sforaitului stiti?
- Cum se poate scapa eficient si repede de cosuri astfel incat sa nu ramana semne?
- La ce foloseste ata dentara?
- Fumatul afecteaza cresterea?
- Este posibilă o gândire în afara limbajului?
- Cum ar arata lumea daca ar renunta la religie?
- Şosele mai sigure şi diminuarea accidentelor rutiere - pe a cui agendă politică?
- Credeţi că funcţionează metodele de citire rapidă?
- Care sunt iluziile optice cele mai uimitoare pe care le ştiţi?
- De ce unele persoane sunt foarte slabe, deşi mănâncă peste medie?
- Ce inseamna ca trebuie sa fii "competent" ? ce sunt "competenţele" ?
- Ce fel de gadget detineti? ( iPad sau iPhone )?
- Cand s-a inventat scrisul?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Ne pot distrage scandalurile atenţia de la problemele serioase? |
|
|
| Blogul Scientia |
| Scris de Scientia.Ro |
| Duminică, 12 Decembrie 2010 11:56 |
|
Foarte des îi auzim pe unii politicieni spunându-ne că nu ştiu ce scandal (şi la noi sunt aproape zilnic) a fost creat în mod deliberat de "ceilalţi", pentru a ne distrage atenţia populaţiei de la "adevăratele probleme ale ţării", urmând apoi o serie întreagă de neajunsuri pe care România nu le-a putut remedia în ultimii ani, iar unele chiar s-au agravat. Întrebarea este: au aceştia dreptate? Reuşesc scandalurile, provocate ori nu, să ne distragă atenţia? Chiar ne lăsăm prinşi în intrigile zilnice fără capacitatea de a mai discerne ce este important?
Un nou studiu efectuat de Beth Miller, profesor la Departamentul Ştiinţe Politice de la Universitatea din Missouri, Kansas, a testat exact acest subiect. Aceasta le-a prezentat celor 413 studenţi care au fost subiecţi în experimentul ei informaţii despre opiniile unui candidat la funcţia de primar referitoare la politicile agreate de acesta. Jumătate dintre studenţi au primit din când în când şi un articol care vorbea despre un scandal în care candidatul era implicat, adică o aventură extra-conjugală. Presupunerea multora este că subiectul scandalului va distrage participanţii de la detaliile mai abstracte ale politicilor agreate de politician. Se poate susţine, de asemenea, că informaţiile referitoare la scandal vor înlocui pe cele referitoare la politici, în special pentru că informaţia negativă se fixează în memorie foarte uşor. Pe de altă parte, o altă presupunere este aceea că proeminenţa scandalului va favoriza memorarea celorlalte informaţii referitoare la activitatea politicianului. Această idee rezultă din teoria care susţine că memoria este o reţea asociativă, creată din noduri interconectate. Prin urmare, activarea unui singur nod - cel reprezentând scandalul - se va extinde şi va duce la activarea celorlalte noduri, favorizând memorarea celorlalte aspecte ale activităţii candidatului la primărie, adică vederile sale politice. Miller a descoperit că acei participanţi care au citit despre scandal şi-au amintit mai multe detalii referitoare la politicile susţinute de politician. Pe de altă parte, pentru a nu se înţelege că este neapărat un avantaj pentru un politician să fie implicat într-un scandal, trebuie spus că evaluarea candidatului de către subiecţii care au citit despre scandal a fost afectată în mod negativ. Conform autoarei studiului: "În timp ce rezultatele experimentului sugerează că politicienii nu se pot angaja în scandaluri fără consecinţe negative, mai spun şi că presupunerea conform căreia publicul este orb la tot, cu excepţia scandalurilor, este o exagerare. Expunerea la scandaluri poate avea efecte secundare benefice care nu au fost până acum explorate".
Articol conţine unele pasaje traduse de pe Research Digest Blog, cu acordul autorului, Christian Jarrett. |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


