Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Arhiva blogului Scientia
2012 (6)
2011 (86)
2010 (58)
Ultimele intrebari pe QA
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
- La ce ne ajuta omuletul din gat?
- Cum aţi explica noţiunea de sarcină electrică?
- Este corect ca voturile au aceeasi pondere pentru toate persoanele ?
- Cum gandeste un ateu?
- Care este cea mai bună metodă de a păstra merele în bună stare pentru mai multe zile?
- Ce beneficii are practica Yoga?
- Ce remedii contra sforaitului stiti?
- Cum se poate scapa eficient si repede de cosuri astfel incat sa nu ramana semne?
- La ce foloseste ata dentara?
- Fumatul afecteaza cresterea?
- Este posibilă o gândire în afara limbajului?
- Cum ar arata lumea daca ar renunta la religie?
- Şosele mai sigure şi diminuarea accidentelor rutiere - pe a cui agendă politică?
- Credeţi că funcţionează metodele de citire rapidă?
- Care sunt iluziile optice cele mai uimitoare pe care le ştiţi?
- De ce unele persoane sunt foarte slabe, deşi mănâncă peste medie?
- Ce inseamna ca trebuie sa fii "competent" ? ce sunt "competenţele" ?
- Ce fel de gadget detineti? ( iPad sau iPhone )?
- Cand s-a inventat scrisul?
- De ce se sterilizeaza acele inaintea eutanasierii?
- De ce nu percepe creierul uman iluzia optica?
- Cum realizeara magicienii iluziile optice?
- Ce e orgonul?
- Se pot fabrica radiatoare pe baza de becuri cu incandescenta, avand in vedere ca degaja caldura?
- Poate un motor diesel sa functioneze cu acetilena?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Craig Venter despre crearea primei forme de viaţă sintetice |
|
|
| Blogul Scientia |
| Scris de Scientia.ro |
| Vineri, 01 Octombrie 2010 09:47 |
|
Recent a fost lansată şi în România, pe marile ecrane, pelicula intitulată "Splice", titlu tradus, cel puţin în unele cinematografe, "Hibrid", povestea a doi oameni de ştiinţă rebeli care combină ADN uman şi animal pentru a da naştere unor forme noi de viaţă. Cum era de aşteptat, experimentele scapă de sub control, astfel că filmul e prilej de reflecţie pe teme etice, dar naşte şi întrebări cu privire la cât de departe este ştiinţa de a pune un asemenea scenariu science-fiction în practică. Dacă e să judecăm după cele realizate de echipa lui Craig Venter în acest an - crearea primei forme de viaţă sintetice având la bază ADN creat digital (secvenţe create şi asamblate de un software pe computer), inserat într-o bacterie vie care a supravieţuit procedurii, devenind o nouă specie de bacterie (prima specie de bacterie de pe Terra capabilă de autoreproducere al cărei părinte este un calculator, dacă e să-l cităm pe Venter), am putea spune că în acest domeniu distanţa dintre ştiinţă şi ficţiune nu este atât de mare pe cât s-ar putea crede. Urmăriţi în continuare un videoclip în care savantul care a terminat în 2001 în frunte cursa de decodificare a genomului uman prezintă un sumar al eforturilor care au condus la această ultimă mare realizare a echipei sale. Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos este realizată de Mia Dragostin.
Partea cea mai interesată a conferinţei constă dintr-o adevărată provocare pe care Venter o adresează pasionaţilor de coduri şi spărgătorilor de coduri de pretutindeni. Ideea este următoarea: pentru a exista un mecanism de verificare a faptului că, într-adevăr, a fost sintetizat un nou organism (exista pericolul contaminării cromozomului digital cu material genetic natural în timpul procesului) oamenii de ştiinţă de la institutul Craig Venter au codificat o serie de mesaje în genele noii bacterii, botezată M. mycoides JCVI-syn1.0. Există 4 de astfel de mesaje ascunse în codul genetic digital: o explicaţie a sistemului de codificare folosit, o adresă web - un URL - pentru cei care vor să spargă codul, o listă a celor 46 de autori şi contributori principali la proiect şi o serie de citate celebre. Prezenţa acestor markere digitale în ADN-ul bacteriei sintetice certifică caracterul complet sintetic al M. mycoides JCVI-syn1.0, demonstrând precizia şi puterea tehnicilor folosite de echipele conduse de Venter.
Iată care sunt cele trei citate celebre codificate în ADN-ul sintetic:
Dezbaterile TED pot fi văzute integral pe site-ul TED.com, iar materialele video sunt distribuite sub licenţa Creative Commons (CC). |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|

