Scientia

Cercetătorii au descoperit cele mai vechi fosile de pe Terra, ale unor microbi care trăiau în urmă cu circa 3,4 miliarde de ani într-un mediu lipsit de oxigen şi care prosperau graţie unor compuşi pe bază de sulf. Ştim că Terra are vârsta de 4,5 miliarde de ani.

Viaţa ar fi apărut pe planeta noastră în urmă cu 3,5 - 3,8 miliarde de ani. În urmă cu 3,4 miliarde de ani, Pământul era încă o planetă caldă, violentă, cu o puternică activitate vulcanică, iar temperatura oceanelor atingea valori cuprinse între 40°C şi 50°C. Cerul era noros şi gri, conservând foarte bine căldura în ciuda faptului că strălucirea Soarelui era mai slabă decât astăzi. Suprafeţele uscate erau formate din insule nu prea întinse ca suprafaţă, iar influenţa mareelor era imensă datorită apropierii Lunii de Pământ. Oxigenul era prezent în cantităţi foarte mici, deoarece nu existau încă plante sau alge care să îl producă.

Fosilele descoperite de David Wacey şi echipa sa pe una dintre cele mai vechi plaje de pe Terra, într-un loc izolat denumit Strandley Pool, sunt asociate unor cristale microscopice de pirită, un mineral pe bază de sulfură de fier. Aceste cristale rezultă în urma activităţii biologice (metabolism) trecute a microorganismelor fosile.

Microfosilele au trecut de trei teste cruciale care au arătat că formele detectate în rocă sunt de natură biologică şi că ele nu rezultă dintr-un proces de mineralizare. Fosilele sunt foarte bine conservate , arătând structuri clare ale unor celule cu dimensiuni similare. şi, foarte important, ele prezintă şi metabolisme biologice.

Exemple de microfosile elipsoidale din eşantionul descoperit

Vârsta fosilelor a putut fi determinată cu destul de mare precizie, deoarece rocile sedimentare în care au fost descoperite sunt formate între două perioade vulcanice. Acest lucru limitează la câteva zeci de milioane de ani intervalul de timp în care fosilele au putut să se formeze.

„Avem, în sfârşit, o bună dovadă despre viaţa din urmă cu peste 3,4 miliarde de ani. Se confirmă astfel faptul că existau pe atunci bacterii care trăiau fără oxigen", a declarat profesorul Martin Brasier, de la Universitatea Oxford, care a făcut parte din echipa de cercetători coordonată de David Wacey, de la University of Western Australia.

În epoca actuală, mai precizează acesta, există în continuare bacterii care utilizează sulful în locul oxigenului pentru a genera energie şi pentru a prospera. Ele pot fi întâlnite mai ales în zonele calde, în special în craterele hidrotermale de pe fundul oceanelor.

Ca să sintetizăm, fosilele  microscopice descoperite aduc dovezi convingătoare cum că celulele şi bacteriile prosperau într-o lume fără oxigen acum peste 3.4 miliarde ani în urmă.

Articolul este preluat, cu acordul autorului, de pe blogul Gândeşte-Raţional.