Scientia

Cu chiu cu vai te dai jos din pat şi te târăşti spre baie. Îți priveşti chipul bosumflat în oglindă în timp ce cu o mână te speli pe dinţi şi cu cealaltă încerci fără succes să îţi aranjezi părul ciufulit. Până te duşuieşti şi te îmbraci, realizezi cu stupoare (a câta oară?) că eşti în întârziere. Întâi şi întâi te enervezi şi îţi promiţi solemn (din nou, pentru a câta oară?) că de mâine o să te trezeşti mai repede... Apoi intri în panică, torni poate pe gât o ceaşcă de cafea, care ţine loc şi de mic dejun, şi o zbugheşti pe uşă. În timp ce aştepţi liftul se iveşte un prilej numai bun ca să îţi legi şireturile de la pantofi.

Ce a fost mai greu a trecut. De cum ieşi afară, aerul răcoros al dimineţii te izbeşte direct în faţă, trezindu-te de tot: iată-te gata să te iei la trântă cu o nouă zi!

Viaţa secretă a ceasului biologic - de la 6 la 8 dimineaţa (1)

8 a.m. - 10 a.m.

Dar fereşte-te să ataci aceste ore cu prea multă energie. Ritmurile naturale ale ceasului tău biologic sunt în schimbare, iar aceste modificări te-ar putea face mai vulnerabil şi mai expus decât îţi imaginezi.

Prima pe lista neagră este tensiunea arterială. Cea mai mare creştere a acesteia apare în primele trei ore după ce ne-am trezit, aşadar, de obicei între 7 sau 8 şi 11 dimineaţa. Creşterea tensiunii arteriale poate duce la formarea de depozite de grăsime pe interiorul vaselor de sânge, blocând astfel fluxul de sânge spre inimă.

Fluxul de sânge spre inimă este compromis de un al doilea ritm natural al corpului care afectează flexibilitatea vaselor de sânge. Deoarece contează cât de rezistente sunt vasele tale de sânge la extindere. Acestea nu se pot lărgi la fel de mult dimineaţa în comparaţie cu după-amiaza şi seara. Şi când vasele de sânge nu se pot lărgi, există o presiune sporită asupra aportului de sânge care ajunge la inimă.

Al treilea factor care se schimbă de-a lungul zilei este vâscozitatea şi aderenţa sângelui: acesta este mult mai aderent în primele ore ale dimineţii. Are mai multă rezistenţă la debit în aceste momente.

Aşadar toate aceste ritmuri naturale ale ceasului tău biologic, combinate în aceiaşi parte a zilei, îţi lasă inima în perioada ei cea mai vulnerabilă. În timpul orelor periculoase, şi anume de dimineaţa devreme până la prânz, statisticile arată că ai de trei ori mai multe şanse să faci un atac de cord decât în orice alt moment al zilei. Pentru persoanele expuse riscului unui atac de cord, dimineaţa este cel mai periculos moment al zilei. Dar oare nu se poate face nimic pentru a reduce acest risc?

Cercetările efectuate au arătat că creşterea activităţii fizice la momentul potrivit din zi poate avea efecte extrem de benefice. În cadrul unui experiment, voluntari perfect sănătoşi au fost rugaţi să efectueze câteva serii controlate de exerciţii. Tensiunea lor arterială a fost atent monitorizată în urma unei sesiuni de exerciţii la ora cinci dimineaţa şi încă o dată, după o altă sesiune identică, dar la şapte seara. Exerciţiile de seară au condus la o reducere a presiunii arteriale cu 10-11%, în timp ce la cei care au exersat dimineaţa, fie aceasta nu s-a modificat deloc, fie chiar a înregistrat o uşoară creştere. Aşadar printr-o simplă schimbare a momentului zilei în care faci mişcare, ţi-ai putea reduce tensiunea arterială în mod semnificativ. Nu e nevoie să fie exerciţii intense. Pentru o persoană care are deja tensiunea mare, chiar şi mersul pe jos va determina o reducere a acesteia.

Este o mare uşurare pentru mulţi dintre noi, când ne uităm la ceas şi vedem că deja este ora prânzului. Tocmai am supravieţuit celei mai periculoase părţi a zilei. Aşadar ia-o cât mai uşor dimineaţa. La propriu!

10 a.m. - 12 p.m.

În fiecare moment al unei zile de 24 de ore, fiecare părticică din noi este profund influenţată de ceasul biologic. Acesta nu controlează doar fiziologia noastră ci, de asemenea, și creierele noastre: când putem gândi în mod eficient, când ne putem concentra sau când putem fi mai creativi. Astfel între orele 10 şi 12 dimineaţa suntem capabili să avem cele mai bune idei.

Există mai multe moduri în care ceasul biologic poate controla funcţiile şi vigilenţa creierului nostru. Unul dintre ele are loc prin controlul producţiei hormonului numit cortizol, care are un efect foarte puternic de alertă asupra creierului. Producţia maximă a acestui hormon are loc dimineaţa, sub atentul control al ceasului biologic. Dar nu va dura mult timp. La scurt timp după ora prânzului, cei mai mulţi oameni vor experimenta un declin al puterii de concentrare.

12 p.m. - 2 p.m.

Prin natura noastră suntem concepuţi pentru a dormi de două ori pe zi: o dată noaptea şi a doua oară după-amiază. Se numeşte moţăiala de după prânz, deşi nu are nimic de-a face cu masa de prânz. Este o regresie naturală a stării noastre de veghe, un fel de criză, care devine şi mai rea dacă ai dormit puţin sau prost în timpul nopţii. Acest fenomen complet natural explică de ce angajaţii birourilor din întreaga ţară ajung să cadă pradă micro-somnului sau, dacă vreţi, siestei de după prânz. După-amiaza, de obicei iei o pauză, nu-i aşa?

Ba îţi simţi pleoapele grele și corpul cuprins de o leneveală plăcută, ba îţi revii, şi devii alert pentru aproximativ un minut, pentru ca mai apoi să te moleşeşti din nou. Dar, în timp, ce această moleşeală este relativ inofensivă la birou, ea ar putea duce la un dezastru pentru cei care sunt la volan.

Cercetările au arătat că ai de trei ori mai multe şanse să adormi la volan la ora două după-masa decât la ora şase seara. Dar dacă te afli totuşi la volan în această perioadă a zilei, ce ai putea face pentru a evita acest lucru? Un litru de cafea sau exerciţiile de înviorare pot avea efect, dar mai bine te-ai întinde pe bancheta din spate pentru un pui de somn de 15 minute. Va fi foarte, foarte eficient! Plus că te va pregăti pentru după-amiaza agitată care vine.

Viaţa secretă a ceasului biologic - de la 14 la 18 (3)