Scientia

Scientia terras irradiamus

Newsletter zilnic!

Cătălina Curceanu

Cătălina Oana Curceanu este prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia).

Arhiva articole Cătălina

Ultimele intrebari pe QA

Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului.


Formula lui Laughlin: cât costă o planetă? Imprimare Email
Blog Cătălina Oana Curceanu
Scris de Cătălina Curceanu   
Luni, 18 Aprilie 2011 16:02

PământPe cât ar părea de nebunească ideea, un astrofizician a inventat o formulă care calculează costul diverselor planete din Univers. Rezultatul? Pământul costă cel mai mult – şi ar valora circa 3 milioane de miliarde de Euro. Marte? Costă puţin, doar 10.000 Euro.

 

 

Dacă nişte afacerişti veniţi dintr-o galaxie îndepărtată ar vrea să cumpere Pământul, cât ar putea costa? Dar alte planete? Cel puţin 3 milioane de miliarde de Euro – acesta este preţul Terrei, ne asigură astrofizicianul Greg Laughlin, profesor la Universitaty of California, Santa Cruz. Acest preţ este mult peste averea celui mai bogat om de pe Pământ, mexicanul Carlos Slim Helú; ar fi nevoie de circa 90.000 de alţi bogaţi ca el să cumpere Pământul, admiţând că acest lucru ar fi posibil.


Greg Laughlin a inventat o formulă pentru calculul valorii unei planete. Această valoare este legată de posibilitatea ca planeta respectivă să fie prielnică vieţii: planetele care ar putea găzdui viaţa sunt cele mai scumpe.

Formula ţine cont de o serie de factori cum ar fi: vârsta planetei, temperatura medie şi masa acesteia pentru a-i evalua preţul. În felul acesta toate planetele pe care le cunoaştem, dar şi cele care vor fi descoperite în viitor, au un preţ.

 

Preţul Pământului

 

Formula lui Laughlin


Formula lui Laughlin

Unde:

Formula lui Laughlin - primul factor
τ* este vârsta stelei, care în formula este împărţită la 0.5 miliarde de ani; se consideră că stelele mai vechi au şanse mai mari să aibă în jur planete prielnice vieţii
M_{\odot } este masa planetei, care este împărţită la M* - masa stelei în jurul căreia orbitează; o stea mare trăieşte mai puţin şi are deci o posibilitate mai mică să aibă planete cu viaţă pe ele

 

Formula lui Laughlin - al doilea factor

M_{\bigoplus } este masa Pământului; cu cât este mai similară planeta "estimată" cu a noastră, cu atât este mai mare valoarea acesteia (acest factor creează o curbă de distribuţie de tip clopot Gauss, cu punctul de maxim corespunzător masei Pământului).

 

Formula lui Laughlin - al treilea factor

Teff este temperatura planetei în grade Kelvin din care în formulă se scade temperatura de 273 K, care corespunde lui 0oC

 

Formula lui Laughlin - al patrulea factor
Tyr este anul în care planeta a fost descoperită; cu cât o planeta este descoperită mai devreme, cu atâta creşte valoarea acesteia; 2009 este anul în care telescopul Kepler a fost lansat

 

Formula lui Laughlin - al cincilea factor
V din final este legat de strălucirea stelei – cu cât o stea este mai strălucitoare, cu atât este mai uşor să studiem planetele din jurul acesteia.

Aplicând această formulă, rezultă că Pământul este planeta cea mai scumpă, costul estimat fiind de circa 3 milioane de miliarde de Euro.


Cât costă alte planete?


Gliese 581 c, planeta care seamănă mult cu Pământul, are un cost de....circa 100 Euro, deoarece în ciuda dimensiunilor sale asemănătoare cu cele ale Pământului nu ar fi ospitalieră vieţii. Marte costă circa 10,000 Euro, iar Venus...în jur de 0.01 Euro.

A fost astfel calculat preţul celor circa 1800 planete cunoscute (din care circa 1230 au fost descoperite de telescopul spaţial Kepler). Majoritatea au un preţ foarte mic, deoarece se găsesc prea aproape sau prea departe de steaua lor, şi deci au foarte puţine şanse de a găzdui viaţa.

Cea mai valoroasă planetă după Pământ este KOI 326.01, cu o valoare de 150,000 Euro.

Ideea lui Laughlin este că această formulă ar putea fi utilă în căutarea planetelor ospitaliere vieţii; în acest caz, zice Laughlin, merită investit doar în cercetări îndreptate asupra planetelor care au un preţ, aplicând formula de mai sus, mai mare de 60 milioane de Euro. Planetele cu un cost mai mic ar fi total nepotrivite vieţii.

Evident, formula lui Laughlin, precum şi ideea de a calcula costul planetelor, inclusiv a Terrei, este discutabilă.

Ceea ce rămâne este faptul că, cel puţin pentru noi, pământenii, planeta pe care trăim este cea mai preţioasă, cu sau fără formula lui Laughlin. Şi nu ar fi rău dacă am preţui-o şi noi mai mult.

 

 

Autoarea mulţumeşte pentru colaborare dnei Diana Sirghi.

 


Citeşte şi:


Comentarii  

 
0 #1 vintila 04-07-2011 01:00
In cazul in care extraterestrii sunt roboti avansati, nu au nevoie de oxigen, apa si temperatura placuta ca sa functioneze pe marte.
 

Ultimele mesaje pe forum
Creationismul - ipoteza nestiintifica
Citat din mesajul lui: Eugen7 din Astăzi la 04:43:53 Consider inadecvata aceasta lipsa dvs. de respect pentru un reprezentant de seama al unui domeniu (teologie ortodoxa) despre care ati afirmat ca nu aveti cunostinte si nici nu sunteti interesat.In primul rand, un...
Efectul refractiei atmosferice: pamantul plat sau rotund?
Citat din mesajul lui: sictirius din Astăzi la 12:33:13 Citat din mesajul lui: ariel55Si eu ma intreb...cum naiba...romanii sunt urmasii nostri cand istoria lor incepe ,dupa izvoare,cu 500 de ani inainte de referinta numita "dupa cristos".Ei descoperind pe daci la ...
Teoria relativitatii generalizate si religia
Citat din mesajul lui: Electron din Astăzi la 04:12:40 Te rog sa explicitezi ce anume din acel link iti justifica afirmatiile calomnioase. Concret, citatul de rigoare. Astept.Peiorativ nu este sinonim cu calominos.Iata doar un link recent in care dvs. intr-adevar f...
Despre metoda duhovniceasca
Citat din mesajul lui: Electron din Astăzi la 03:58:29 Am gasit adta in alta discutie, dar fiind tangenta acolo, prefer sa deschid un topic nou pentru a cere lamuriri:Citat din mesajul lui: Eugen7 din Astăzi la 03:33:50 Poti fi si alte metode care sa nu intre in sf...
Scientia