Scientia

Observator atent şi de multe ori ironic al societăţii, Einstein a lăsat în numeroasele lui scrisori şi documente o serie de gânduri care au fost adunate într-un volum intitulat “The Quotable Einstein”. În acest articol, ideile lui Einstein despre America şi americani.

Din gândirea lui Albert Einstein (1)

Einstein despre America şi americani

Americanii sunt mai puţin erudiţi decât nemţii, în schimb au mai mult entuziasm, mai multă energie şi asta favorizează răspândirea ideilor în rândurile populaţiei (“New York Times”, 12 iulie 1921)

Zâmbetul pe faţa oamenilor... este simbolul uneia dintre cele mai mari resurse ale americanilor. Sunt cordiali, optimişti, siguri de ei înşişi şi lipsiţi de invidie (dintr-un interviu acordat lui “Nieuwe Rotterdamsche Courant”, 1921)

Mai mult decât europenii, americanii trăiesc pentru realizarea propriilor obiective, sunt orientaţi către viitor. Pentru ei viata este mereu în viitor, niciodată în prezent... Sunt mai puţin individualişti decât europenii... pun mai mult accentul pe “noi” decât pe "eu" (dintr-un interviu acordat lui “Nieuwe Rotterdamsche Courant”, 1921)

Nutresc o admiraţie profundă faţă de institutele de cercetare ştiinţifică americane. Ar fi incorect să atribuim superioritatea lor în creştere exclusiv unei mai mari bogăţii; în succesele lor sunt importante abnegaţia, răbdarea, spiritul de echipă şi de colaborare (dintr-un interviu acordat lui “Nieuwe Rotterdamsche Courant”, 1921)

În America trebuie să ai mereu o atitudine foarte decisă, altfel nu vei fi nici plătit şi nici măcar respectat (scrisoare către Maurice Solovine, 14 ianuarie 1922)

Nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu respins în mod atât de energic de sexul frumos, sau, cel puţin, niciodată de atâtea reprezentante dintr-o dată (4 ianuarie 1928, legat de o organizaţie feminina americană care protesta împotriva vizitei în Statele Unite a “comunistului” Einstein)

Einstein împreună cu primul fiu, Hans Albert

Există totuşi un punct obscur în perspectiva socială a americanilor. Ideea lor de egalitate şi de demnitate umană este limitată la oamenii cu pielea albă... Cu cât mă simt mai mult american, cu atât mai mult această situaţie mă îndurerează (dintr-un discurs la Lincoln University cu ocazia conferirii titlului de Dr. honoris causa, mai 1946)

Separarea (între evrei şi ne-evrei) este şi mai pregnantă în America decât a fost şi este în Europa occidentală, incluzând Germania (scrisoare către Hans Muehsam, 24 martie 1948)

Aproape niciodată nu m-am simţit atât de departe de alte persoane ca acum... Cel mai rău este faptul că nu există nimic, niciunde, cu care să te identifici. Brutalitatea şi minciuna sunt peste tot (scrisoare către Gertrud Warschauer, 15 iulie 1950, legat de maccartism)

Catastrofa din Germania de acum câţiva ani se repetă; lumea cedează fără să opună rezistenţă forţelor răului (scrisoare către regina Elisabetta a Belgiei, 6 ianuarie 1951, legat de maccartism)

Faima mea începe în afara Princeton-ului. Cuvântul meu contează puţin la Fine Hill (legat de puţina influenţă pe care Einstein o avea în deciziile luate de Institutul Princeton, 1934-1940)

Fiind deja o persoană în vârstă, sunt lăsat în afara societăţii de aici (scrisoare către regina Elisabetta a Belgiei, 16 februarie 1935)

Sunt exilat în Paradis (legat de Princeton, citat de Jamie Sayen în "Einstein în America")

Vă surprinde, nu e aşa? Contrastul între faima mea în toată lumea şi… izolarea şi liniştea în care trăiesc aici…Am dorit izolare toată viata şi acum, în sfârşit, am obţinut-o aici la Princeton. (citat de Philipp Frank în "Einstein: His Life and Times")

Din gândirea lui Albert Einstein (3)

Traduse din volumul în limba italiană “Albert Einstein. Pensieri di un uomo curioso”.