Scientia

Sub presiunea competiţiei de cucerire a spaţiului dintre SUA şi URSS şi a atingerii ţelului suprem - aselenizarea, doi angajaţi ai companiei Bell Aerosystems, John M. Cord şi Leonard M. Seale, au venit cu o propunere de criză: o misiune doar dus spre Lună.

Misiunea era destinată unui singur om. O capsulă uşoară avea să-l transporte către satelit, iar astronautul avea la dispoziţie apă pentru 12 zile, oxigen pentru 18 zile plus o rezervă pentru încă 12, un costum spaţial şi diverse obiecte necesare pentru misiune sau în scop personal, cum ar fi necesităţi medicale.

Călătoria ar fi durat două zile şi jumătate, astfel că ar fi avut la dispoziţie până la zece zile pentru a-şi construi o locuinţă lunară. Pentru acest lucru era prevăzută aselenizarea împreună cu patru module ce aveau integrate sisteme de menţinere a vieţii, precum şi un reactor nuclear care să genereze electricitatea necesară.

Vacanţa lunară era prevăzută a fi destul de lungă, de doi ani de zile, până la recuperarea sa de către o misiune spaţială ulterioară.

Pentru această propunere exista avantajul ca era simplă şi rapidă. Nu era nevoie de o cantitate apreciabilă de combustibil şi sisteme de protecţie termică pentru reintrarea în atmosfera terestră; nu era nevoie nici de un sistem de aterizare. Este evident însă că era periculoasă din multe motive: astronautul nu avea posibilitatea de a întrerupe misiunea dacă apăreau probleme, iar doi ani de zile este o perioadă în care nenumărate lucruri neplăcute se pot întâmpla.

Din fericire pentru posibilul participant la această misiune, la puţină vreme după ce această propunere i-a fost prezentată, NASA a optat pentru modulul lunar care a şi îndeplinit scopul pentru care a fost creat.

SURSA:
http://www.universetoday.com/92402/missions-that-werent-one-way-mission-to-the-moon/