Scientia

Ne influenţează oare astrele cereşti? Dacă da, în ce măsură? Cu ce viteză călătoresc semnalele electrice nervoase la mamifere? De ce forţă avem nevoie pentru a muta un atom de cobalt pe o suprafaţă de cupru? Răspunsurile, în continuare.

1. Un scurt exerciţiu de imaginaţie ne arată faptul că dacă am restrânge întreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pământului într-o singură zi, o oră ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioadă de 3,2 milioane de ani, iar o secundă ar avea nu mai puţin de 53.000 de ani. Într-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viaţă apar la aproximativ 8 ore după formarea Terrei. În urmă cu o oră şi 19 minute ar fi început dominaţia dinozaurilor, perioadă ce se încheie după numai 59 de minute de existenţă. Tot atunci, adică în urmă cu 20 de minute, primele primate îşi fac apariţia pe scena lumii. Iar dacă vă întrebaţi când a apărut omul pe această scară a timpului, ei bine… întreaga istorie a speciei noastre durează mai puţin de 4 secunde.

2. Ne influenţează astrele cereşti oare? Lampa din sala de naşteri are asupra unui copil nou născut o influenţă de 160 miliarde de ori mai puternică prin luminozitate decât orice alt obiect de pe cer, exceptând Soarele şi Luna. 1/150 este raportul dintre influenţa gravitaţională a unui doctor în aceeaşi sală de naşteri asupra unui copil decât a planetei Marte.

3. Bacteriile reprezintă probabil mai mult de jumătate din biomasa planetei.

4. Codul nostru genetic ar umple câteva cărţi de telefoane.

5. Semnalele electrice din sistemul nervos al mamiferelor călătoresc cu viteza de 0,1 km/sec.

6. Naţiunile de pe glob cheltuiesc mai mult de un milion de dolari pe minut pentru înarmare. Arsenalul nuclear din prezent este echivalent cu 20 miliarde tone TNT, ceea ce duce la 3 tone TNT pe persoană, fie că este vorba de copii, bătrâni, femei...

7. Două noi ceasuri, unul bazat pe aluminiu, celălalt pe mercur, mai exact pe vibraţia naturală a ionilor acestora, deţin titlul de cel mai precis instrument realizat până în prezent. Acestea nu vor rămâne în urmă şi nu o vor lua înainte nici măcar cu o secundă întreagă în următorul miliard de ani.

8. Cel mai precis instrument de măsurat distanţele, ce foloseşte 36 de fotoni, poate măsura diferenţe de lungime mai mici de a zecea mia parte din grosimea firului de păr. Aceşti 36 de fotoni înseamnă extrem de puţină lumină. Chiar şi un led străluceşte cu multe trilioane de fotoni pe secundă.

9. Forţa de a muta un atom de cobalt pe o suprafaţă de cupru este de 17 piconewtoni. Prin comparaţie, forţa pentru a muta o monedă mică de cupru este de 30 de miliarde de piconewtoni.

10. În timp ce citiţi o carte veţi converti cel puţin 1000 calorii de energie cu un grad înalt de ordine, sub formă de hrană, în energie cu un grad mare de dezordine, prin căldura pierdută în mediu. Acest lucru va creşte dezordinea (entropia) Universului cu 20 de milioane de milioane de milioane de milioane de unităţi, de 10 milioane de milioane de milioane de ori mai mult decât creşterea ordinii produsă în creierul vostru chiar dacă aţi memora cuvânt cu cuvânt întreaga carte.

Curiozităţi din ştiinţă (2)