Scientia

Academia Naţională de Inginerie a Statelor Unite a alcătuit o listă cu cele mai mari 14 provocări tehnologice ale umanităţii pentru secolul acesta. Autorii studiului sunt oameni de ştiinţă, dar şi specialişti din domeniul ingineriei, un comitet de experţi din întreaga lume.

Una din teoriile care introduce fenomene noi, dincolo de Modelul Standard, presupune existenţa unor particule denumite "quirks", care s-ar comporta asemenea quarcurilor, acestea din urmă fiind particulele din care sunt formaţi protonii şi neutronii.

Cu doar un an înainte de a se îmbarca în călătoria de câţiva ani în jurul lumii pe vasul Beagle, britanicul Charles Darwin achiziţionase o carte celebră în epocă, în care se demonstra clar că Pământul nu are doar 7.000 de ani, ci o vârstă mult mai mare.

În jurul anului 600 înaintea erei noastre, în Grecia Antică s-a descoperit că anumite rășini de conifere, dacă sunt frecate de țesături, capătă proprietatea de a atrage obiecte foarte mici. Aceste rășini poartă denumirea de chihlimbar.

Ce este şi în ce se măsoară în domeniul fizicii particulelor "luminozitatea instantanee", respectiv "luminozitatea integrată" şi care sunt valorile lor la acceleratoarele de particule Tevatron şi LHC. Detalii pe această temă, în continuare.

Este Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.

Aage Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, binecunoscutul Niels Bohr, fiind un teoretician al fizicii nucleare. Dacă Niels Bohr a dezvoltat primul model cuantic al atomului, Aage Bohr a contribuit la dezvoltarea primei teorii cuantice a nucleului.

Astăzi pare evident că Pământul este vechi de miliarde de ani, dar acum nici trei secole omenirea încă credea mitul biblic cum că Pământul avea doar 7000 de ani, că iniţial era ocupat de un ocean primordial, care când s-a retras a dezvăluit relieful pe care îl vedem astăzi.

Cunoscut mai ales pentru legea elasticităţii, Robert Hooke (1635-1703) a fost un om de ştiinţă englez care a adus contribuţii importante în multe domenii ştiinţifice. A descoperit celulele, cărora le-a şi dat numele şi a realizat primele desene detaliate ale insectelor.

Într-un articol publicat în noiembrie 2010 în revista Nature, laboratorul CERN prezintă producerea şi studiul unui număr mare de atomi de antimaterie. S-au obţinut şi au fost analizaţi antiatomi de hidrogen, formaţi dintr-un antiproton şi un pozitron.

Continuăm discuţia despre „electron-volt”, unitatea de măsură pentru energie care este des folosită în fizica particulelor elementare, definită ca energia cinetică pe care o câştigă un electron atunci când este accelerat la o diferenţă de potenţial de 1 Volt.

Oare la ce se referă noţiunea de electron-volt (eV), de care tot auzim când se vorbeşte despre energia fasciculelor de protoni în acceleratoarele de particule Tevatron şi LHC sau de masa bosonului Higgs? Ce viteze au de fapt protonii din aceste acceleratoare?

Misiunea zero în fizica particulelor este în prezent găsirea răspunsului la întrebarea „există sau nu bosonul Higgs”, ultima particulă elementară încă nedescoperită, dar prezisă de teoria oficială, care va explica misterul originii masei la nivel fundamental.

Pe coperta numărului din 8 iulie 2010 a prestigioasei reviste Nature a apărut un articol despre un rezultat surprinzător din fizica particulelor elementare: raza protonului este cu 4% mai mică decât se credea! Această ştire a dat fiori fizicienilor!

În cadrul unui experiment internaţional desfăşurat în adâncul unui munte din Italia s-a privit în interiorul Pământului şi s-a confirmat în premieră că miezul Pământului este fierbinte datorită reacţiilor de dezintegrare nucleară ce au loc acolo.