Helen MirrenSeneca, marele filozof roman, spunea, referindu-se la procesul normal prin care un organism îmbătrâneşte, că „din momentul în care ne naştem, timpul începe să ne ia viaţa înapoi”. Cuvântul „senescenţa” provine din latinescul „senescere”, a îmbătrâni.

 

 

 

Odată cu trecerea anilor, în organismul nostru au loc diferite procese de degradare, care în final culminează cu stingerea noastră din viaţă. Dezvoltarea tehnologică şi progresul din domeniul medical au făcut ca speranţa medie de viaţă să crească foarte mult. Acum 2000 de ani, vârsta medie la care se murea era de 30 de ani (da, da 30 de ani!). În prezent, la 30 de ani ne considerăm în floarea vârstei, căci un om poate trăi chiar mai bine de 70 de ani.


Ce se întâmplă la nivel celular?
Mitocondriile sunt organite celulare care au rol în respiraţia celulară, totodată ele fiind şi sediul energo-genetic al organismului. Odată ce îmbătrânim, mitocondriile din celulele noastre îşi reduc numărul şi mărimea, scăzând astfel activitatea lor oxido-reducătoare. Pe lângă mitocondrii, se reduce şi reticulul endoplasmatic rugos, diminuându-se astfel şi funcţia acestuia, şi anume aceea de sinteză proteică.


Ce se întâmplă la nivel osos şi muscular?
Oasele încep să piardă din sărurile minerale, apărând astfel osteoporoza. Din cauză că osul îşi pierde din densitate, bătrânii sunt mai predispuşi la fracturi, care sunt şi mai greu vindecabile. Femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii la osteoporoză. Odată ce îmbătrânim, masa musculară scade şi ea, datorită reducerii lungimii fibrelor musculare.


Ce se întâmplă la nivelul pielii?
La bătrâni, pielea îşi pierde capacitatea de reînnoire deoarece numărul celulelor germinative (cele care se divid pentru a asigura reînnoirea straturilor superficiale) scade. Paloarea caracteristică bătrânilor se datorează scăderii numărului de melanocite (celulele care dau culoarea pielii) şi tot din acest motiv încărunţeşte şi părul. Atât glandele sudoripare, cât şi cele sebacee devin hiposecretoare (iată o veste bună pentru adolescenţii chinuiţi de acnee:) )

 

 

Ce se întâmplă la nivel bucal?
Mucoasa bucală este uscată din cauza secreţiei reduse de salivă. Unele dintre papilele gustative se atrofiază, reducându-se astfel sensibilitatea gustativă. Poate apărea edentaţia (pierderea dinţilor), care poate fi evitată (sau cel puţin amânată) printr-o igienă bucală corespunzătoare.


Ce se întâmplă la nivelul organelor interne?
Rinichii îşi pierd din greutate după vârsta de 40 de ani, ajungând să cântărească la bătrâni doar 70% din cât cântăresc la tineri.

Ficatul reprezintă în mod normal 2,5% din greutatea corporală, însă la bătrân ajunge să reprezinte 1,5% din greutatea corporală. Hepatocitele rămase (celulele ficatului) devin mai mari.

La nivelul intestinului gros scade tonusul şi motilitatea şi din această cauză bătrânii suferă, de obicei, de constipaţie. La nivelul intestinului subţire scade suprafaţa de absorbţie, dar fără să fie tulburată absorbţia nutrimentelor.


Ce se întâmplă la nivelul sistemului nervos?
La 80 de ani, greutatea creierului scade cu aproximativ 7%, adică în jur de 100 g. Se estimează că, la bătrâni, în fiecare zi mor 50.000 de neuroni. Boala Alzheimer afectează diferite zone ale creierului ce intervin în memorie, limbaj, comportament. Acestă afecţiune este o formă de demenţă. Suferindul poate să uite diferite întâmplări sau chiar să nu mai recunoască o persoană.


Ce se întâmplă la nivelul organelor de simţ?

Timpanul devine mai rigid cu trecerea anilor, iar neuronii căii auditive se alterează, din aceste cauze scăzând auzul. La nivelul ochilor, se reduce diametrul pupilei, iar din acest motiv la retină ajunge mai puţină lumină (la 60 de ani ajunge o treime din lumina ce ajungea la 20 de ani). În general, are de suferit şi adaptarea la întuneric şi lumină.

Senescenţa vine cu o serie de probleme care sunt foarte greu de diferenţiat de stările patologice, însă activitatea fizică moderată, alimentaţia echilibrată, activitatea intelectuală, implicarea în activităţi sociale şi igiena corespunzătoare diminuează efectele negative ale vârstei înaintate.

 

 

Bibliografie:
http://edis.ifas.ufl.edu/he019
Fiziologie umană, I. Haulică, ediţia a III-a, revizuită şi adăugită, 2007

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.