Scientia

FRANÇOIS VIÈTE (Fontenay le Comte, 1504 – Paris, 29.02.1603) a fost un matematician şi jurist francez. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea din Poitiers, după care a practicat avocatura. A fost consilier în  parlamentul din Bregagne şi la cel din Rennes.

Absorbit de muncile oficiale, Viète n-a avut în viaţa sa decât două perioade de răgaz relativ când a făcut marile sale descoperiri matematice: 1564-1568 şi 1584-1589.

Contribuţiile ştiinţifice au fost iniţiate prin lucrări de astronomie şi trigonometrie: Harmonicum coelesta (netipărită) şi Canon mathematicus seu ad triangula (publicată între 1571/79); aici, aplicând procedeul lui Arhimede (sec. 3 î.e.n.) la un poligon cu 3 · 2… (= 393 216) laturi, a stabilit valoarea numărului Pi cu 9 zecimale exacte.

Lui i se datorează formulele sumei şi diferenţei a două sinusuri sau cosinusuri, precum şi formulele care leagă sin(nx) şi cos(nx) de sin x şi cos x (până la n = 10); e de menţionat că Viète a introdus prima dată funcţiile trigonometrice în algebră.

FRANÇOIS VIÈTE

A rămas celebru mai ales prin transformarea completă a algebrei, unde a introdus literele pentru a reprezenta mărimi, a efectuat operaţii cu expresii algebrice, a dat rezolvarea aproximativă a ecuaţiilor numerice (în 1600).

Prin introducerea calculului literal – în lucrarea Artem analyticam isagoge (1591) – a lărgit în mod considerabil cunoştinţele asupra proprietăţilor ecuaţiilor algebrice; astfel, a stabilit dependenţa între coeficienţii unei ecuaţii şi rădăcinile ei (relaţiile lui Viète).

Tot lui i se datorează şi formula în care, întâia oară, apare un produs infinit convergent; de asemenea, la el se întâlneşte şi ideea transformării prin polare reciproce.

Opere principale:
:: Supplementum geometricae (1593);
:: Variorum de rebus mathematicis reponsorum libri VIII (1593);
:: De numerosa potestatum ad exegison resolutione (1600);
:: De aequationum recognitione et emendatione et Analytica angularium sectionum (postum, 1615).