Costin NeniţescuCostin D. Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 în Bucureşti. A murit la 29 iulie 1970 în Buşteni. Rezultatele muncii chimistului Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări.

 

 

 

A fost fiul lui Dimitrie Neniţescu, doctor în drept şi ştiinţe politice, avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii Naţionale Române, deputat, fruntaş al Partidului Conservator şi ministru al Industriei şi Comerţului (1910-1912).

 

Costin Neniţescu

Costin Neniţescu (1902-1970), unul din cei mai mari chimişti români


Formarea în străinătate

După ce absolvă liceul în Bucureşti, la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, începe în 1920 studiul chimiei la universitatea ETH din Zurich, Elveţia, fiind profund impresionat de cursurile lui Debye şi Staudinger. E fascinat de lucrările lui Hans Fischer şi se mută în 1922 în München unde îşi termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans Fischer, mentorul său ştiinţific. În timpul pregătirii tezei de doctorat realizează, fără a colabora cu Fischer, o sinteză originală a indolului (un compus aromatic cu 2 cicluri care conţine un atom de azot în ciclul mai mic). Era unul din elevii preferaţi ai lui Fischer.

 

Întoarcerea în ţară

Se întoarce în ţară, unde între anii 1925 şi 1935 este profesor la Universitatea din Bucureşti şi predă cursurile de chimie organică şi chimie generală. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie a fiecăruia din cele două tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40 de generaţii au învăţat şi încă învaţă după aceste cărţi, acum singurele cărţi de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de ani). Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un singur volum, restul în câte două. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost publicate la Editura CFR - Oped şi Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi problema ciclobutadienei. De asemenea a mai publicat şi "Manualul inginerului chimist", "Nomenclatura chimiei organice" şi manuale de liceu.

 

Cercetător, profesor universitar, autor de tratate

Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obţinute în grupul de cercetare al profesorului Neniţescu rezultate de primă importanţă pentru înţelegerea mecanismului reacţiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esenţial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacţia de izomerizare a cicloalcanilor în prezenţa clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observaţii fundamentale privind reacţia cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent (cunoscuta astăzi în literatură ca “reacţia Neniţescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menţionare a transferului intermolecular de ion de hidrură, aşa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază reacţiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România.

 

 

Membru al Academiei Române, dar nu numai

Este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W. von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice.

Se pare că cel mai reprezentativ aspect al vieţii sale este cel de profesor. Îşi impresiona puternic studenţii prezentându-le chimia organică într-un mod captivant şi logic. De asemenea, se impunea prin apariţia sa fizică: era înalt, solid, cu nas acvilin şi o privire foarte pătrunzătoare. Era foarte bine informat în toate domeniile chimiei organice, chimiei generale, analitice şi chimiei fizice. Avea un discurs clar şi calm. Nu se temea să răspundă anumitor întrebări ale studenţilor cu "Nu ştiu" sau "Nu se ştie încă".

 

Costin Neniţescu

Costin Neniţescu în biroul său în 1953

 

A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Ana Santer şi a doua oară cu Ecaterina Ciorănescu (1909 - 2000). Ecaterina Ciorănescu a fost prima femeie asistent la Catedra de Chimie Organică de la Politehnica din Bucureşti. I-a fost elevă, asistentă, doctorandă şi soţie. L-a susţinut în munca sa ştiinţifică.

Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii Bucureşti.

Neniţescu putea să intuiască ce calităţi au studenţii săi şi îi selecta ca viitori colaboratori pe cei mai buni dintre aceştia. Profesorul Rudolf Criegee spunea despre studenţii lui Neniţescu că erau cei mai buni din laboratoarele sale.

Ca om, a fost o persoană deosebită. Deşi părea aspru şi sever, era generos şi cu o inimă caldă. Îi plăceau munţii, drumurile de munte abrupte şi înguste, cum ar fi Caraimanul sau zona Bâlea. Curajul era o caracteristică a sa. Politica nu se regăsea în preocupările sale. Neniţescu nu era în relaţii bune cu regimul comunist.

A murit în 1970 fără să iasă la pensie.

 

Mormânt Neniţescu

Mormântul lui Costin Neniţescu, la cimitirul Belu din Bucureşti

 

Iată câteva citate care ne arată cât de apreciat este în străinătate.

“Realizările d-voastră în chimie mă impresionează foarte mult, când mă gândesc că aţi reuşit totul departe de centrele de cercetare importante în domeniul chimiei şi fără instrumente moderne. Hans Fisher, profesorul nostru comun, ar fi apreciat munca d-voastră, văzând cum v-aţi lărgit orizontul explorând şi alte zone de cercetare, decât cele cu care aţi devenit familiar pe timpul doctoratului" (Professor H. Plieninger, Heidelberg)

"La împlinirea a o sută de ani de la naşterea acestui Savant şi Profesor aş vrea să amintesc că el a dat un impuls nemaiîntâlnit până atunci cercetării şi tehnicii româneşti, atât direct, cât şi prin cei pe care i-a format în cei 35 de ani de profesorat. A luat cu curaj poziţie contra unor directive cu urmări nefaste la Academia Româna. Ca şi ceilalţi din generaţiile de chimişti ale Politehnicii bucureştene sunt bucuros şi mândru că am avut norocul să ascult prelegerile magistrului şi să văd cum el a reuşit să creeze de la zero, trecând peste condiţii vitrege, un nucleu de ştiinţă şi învăţământ care s-a impus nu numai în România, ci şi pe celelalte meridiane ale globului." (Alexandru T. Balaban)

În onoarea maestrului, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C. D. Neniţescu".

 

Citate din Costin Neniţeşcu

"Pentru a reuşi să transmiţi ştiinţă, trebuie să fii tu însuţi creator de ştiinţă sau cel puţin să te străduieşti să fii".

"Cu personalitatea ta te naşti şi de asta nu eşti răspunzător".

"Judecând după propria lor mentalitate, aceşti "colegi" (de care de asemenea mă lepăd) nu pot concepe că cineva poate întreprinde o acţiune fără nici un interes personal".

"[...] nu m-a răbdat inima să las atâţia copii buni şi inteligenţi să înveţe prostii."

"Este o ruşine pentru un chimist specializat în chimia organică să fie aruncat într-un container anorganic."

 

 

 

Bibliografie:

"Costin D. Nenițescu - Viața și opera", A. Balaban, M. Banciu, Editura Academiei, 1995, Bucureşti

http://www.chim.pub.ro/ingchimica/Emilian%20Bratu.doc


http://www.compendium.ro/


http://www.case.edu/pubs/cnews/1998/1-29/mateescu.htm


In memoriam Costin D. Neniţescu:
http://www.arkat-usa.org/ARKIVOC/JOURNAL_CONTENT/manuscripts/2002/CN-461AT%20as%20published%20mainmanuscript.pdf

Imagini din casa Neniţescu:
http://www.flickr.com/photos/9060132@N04/sets/72157601051197402/