Ce ingrediente conțin, în fapt, covrigii?
Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
Activitatea fizică (exercițiul fizic sau sportul) nu ajută la controlul greutății corporale
Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.
Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.
De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.
Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).
Constarea stupefiantă a cercetătorilor este că, în fapt, organismul are un mecanism de compensare, astfel că (aproape) indiferent de cantitatea de activitate fizică dintr-o zi, consumul energetic al corpului rămâne (aproximativ) același.
Recunosc, atunci când am început să citesc despre acest subiect, am fost destul de sceptic, pentru că, pe de-o parte, din toată părțile, surse autorizate, auzim despre rolul important al activității fizice în controlul greutății corporale, iar pe de altă parte pare că nu are sens să spui că dacă „arzi” calorii suplimentare, prin sport ori alte activități, acest lucru nu contează în economia energetică a organismului. Și totuși așa stau lucrurile. Iar, în fapt, la o analiză mai atentă, are o logică evolutivă, pe care o vom detalia mai jos.
Ceea ce, în esență, în ce privește controlul greutății corporale, ne aduce la concluzia pe care o știam deja: creșterea/ scăderea în greutate depinde de cantitatea de calorii consumate. Ceea ce nu înseamnă că activitatea fizică nu este importantă pentru sănătate. Este, și cu cât avansăm în vârstă, cu atât mai importantă, atât sub aspectul prevenirii apariției bolilor cronice, cât și al speranței de viață.
Iată cum am aflat că activitatea fizică nu ajută la pierderea în greutate.
Experimentul PROSPECT: noi progrese în studierea antineutrinilor
The High Flux Isotope Reactor
Într-un articol recent se arată cum experimentul PROSPECT de la reactorul nuclear HFIR de la Oak Ridge National Laboratory din Statele Unite a reușit să măsoare cu mare precizie antineutrinii generați de fisiunea uraniului în reactor. În felul acesta teoria care descrie acest proces va putea fi îmbunătățită, ținând cont că în prezent spectrul măsurat nu coincide cu previziunile teoretice.
Băuturile răcoritoare dizolvă smalțul dinților și provoacă apariția cariilor dentare
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
Aspirina tamponată nu protejează, în fapt, împotriva sângerărilor stomacale
În teorie, aspirina tamponată protejează împotriva hemoragiei stomacale. Dar un studiu recent arată că nu există diferențe între modul în care aspirina, indiferent de forma de administrare, afectează stomacul.
Aspirina a fost inițial, în fapt, un nume comercial stabilit de firma de medicamente germană Bayer, în 1897, pentru acidul acetilsalicilic.
Deși aspirina este eficientă ca anti-inflamator, sunt mulți pacienți care nu o tolerează prea bine (au dureri de stomac), preferând alte medicamente anti-durere, ca ibuprofenul. Pe lângă durerea de stomac, efectele secundare semnificative includ ulcerul stomacal, sângerarea stomacului și agravarea astmului. Riscul de sângerare este mai mare în rândul celor care sunt mai în vârstă, consumă alcool, iau alte antiinflamatoare nesteroidiene sau anticoagulante.
Polifenolii - efectele acestora asupra sănătății
Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.
Începutul: gust și tehnologie
Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.
Care este diferența dintre căldură și temperatură?
Dacă luăm o sticlă de un litru și o găleată de 10 litri și turnăm în ambele recipiente, până la umplere, apă cu temperatura de 90° C, care dintre cele două va avea mai multă energie termică?
Este simplu de intuit că găleata de apă are mai multă energie termică. Ai putea folosi apa, de exemplu, pentru a spăla.
În schimb, apa din sticlă se va răci rapid. De ce? Pentru că are loc rapid un schimb de căldură cu mediul ambiant, până în punctul în care se atinge echilibrul termic, adică temperatura apei va fi egală cu temperatura mediului ambiant (temperatura aerului).
Adoptarea unui comportament similar înaintașilor, ca posibilă soluție la problemele cu somnul
În ultima perioadă, pe fondul lecturilor și scrierii de articole din domeniul nutriției, am ajuns la o concluzie clară și evidentă: problemele cu greutatea corporală și multiple probleme de sănătate sunt generate, în bună parte, de alimentația deficitară. Alimentația deficitară are la bază alimente moderne, ultra-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice, pentru a spori durata de viață la raft a produselor și a îmbunătăți semnificativ gustul.
Alimentația modernă, în esență, este complet decuplată de alimentația Homo sapiens în lunga sa istorie ca specie. Cu alte cuvinte, în prezent avem de-a face cu o desincronizare profundă cu organismul nostru, adaptat în sute de mii de ani la un anumit tip de nutriție.
Nu vreau să absolutizez: indiferent de alimentație, ne vom îmbolnăvi, unii, și vom muri, toți, dar speranța de viață și speranța de viață sănătoasă (cât timp nu avem boli cronice în timpul vieții) ar fi mult îmbunătățite în condițiile unei alimentații de calitate.
→ Dacă ați ajuns recent pe site, articolele despre nutriție le puteți găsi într-o secțiune dedicată, aici.
Dar societatea modernă nu a venit doar cu modificări ale modului în care ne hrănim, ci și ale modului în care muncim și ne odihnim. Iar una dintre probleme serioase ale omului modern este aceea că nu se (mai) poate odihni corespunzător.
Dacă suntem formați din praf de stele, cum a ajuns acest praf stelar pe Terra? Ce este o kilonovă?
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Probabil ați auzit această cvasi-metaforă, care-și are originea, din câte știu, într-o expresie a faimosului om de știință american Carl Sagan, conform căreia suntem formați din „praf de stele”, însemnând că parte din atomii din organismul nostru, atomii „grei”, care nu au fost formați la scurt timp după apariția universului, au fost creați în procese care au avut loc în stele.
Despre cum au apărut atomii grei, am scris în alte articole (Originea celor mai răspândite elemente chimice din univers și Originea elementelor din tabelul periodic) și nu o să reiau aici cele menționate acolo.
Întrebarea la care încerc un răspuns este: cum anume au ajung atomii grei, creați în procese stelare, pe Terra și în organismul nostru? Cum au ajuns atomii cu mulți protoni, precum aurul (79 de protoni) sau platina (78 de protoni) pe Terra? Pentru că aceștia nu vin din Soare, ci din alte stele. Soarele, către finalul „vieții”, va ajunge să formeze atomi de carbon și de oxigen, fuzionând atomi de heliu; dar nu încă.
17 lecții de viață, după 17 ani de împărtășit înțelepciune cu lumea
Spuneam într-un articol mai vechi că mi se pare o dovadă de inadaptare pentru autorii moderni să nu publice măcar jumătate din cartea pe care au încheiat-o pe Internet, gratuit, disponibilă pentru toată lumea. Pentru că, din câte îmi dau seama, dacă ești convins că ai ceva de spus lumii, vrei ca lumea să și afle, iar jumătate de carte permite să-ți faci o idee, ca cititor, dacă vrei să o parcurgi integral. Dacă ești un autor faimos, înțeleg (doar) parțial închiderea, dar dacă nu ești, sunt șanse să fi scris ceva de calitate, dar să nu afle aproape nimeni niciodată. În plus, o carte astăzi este de sezon, în sensul că apare, primește un pic de publicitate, iar rapid dispare, fiind înlocuită de noianul de noutăți perpetue. De aceea am și publicat integral pe site cartea de filozofia științei „Călătorie la granițele gândirii”. Cred și peste 10 ani va avea aceeași valoare ca și azi, dacă are vreuna.
Sunt înregistrat la foarte puține newslettere, căci sunt puține care nu sunt pierdere de vreme. Favoritul meu, pe care văd că-l primesc și urmăresc de câțiva ani buni, este The Marginalian, care s-a numit multă vreme, din 2006 până-n 2021, Brain Pickings.
The Marginalian este scris de Maria Popova, o autoare americană de origine bulgară, de 39 de ani. Newsletterul săptămânal conține un rezumat de duminică gratuit al celor mai interesante reflecții ale autoarei de-a lungul săptămânii, cuprinzând domeniile artei, științei, poeziei, filozofiei etc. Nu cred că e pentru toată lumea, dar merită citit de 2-3 ori, până decizi dacă te interesează sau nu.
Ce apreciez este că Maria Popova publică sinteze săptămânale ale lecturilor sale, „îmbrăcate” în propriile opinii, de foarte bună calitate. Cred că acestea ar putea foarte bine să constituie material pentru mai multe cărți. Faptul că acestea sunt oferite gratuit publicului este de admirat. Sigur, primește donații pe site-ul acesteia, dar acestea sunt voluntare, oricine putându-i citi textele pentru a se îmbogăți intelectual și spiritual.
Teoria asamblării - o nouă teorie care unește fizica și biologia și explică selecția și evoluția
Fizica modernă poate explica de la spinul particulelor, până la comportamentul unor roiuri de galaxii. Dar fizica nu poate explica viața. Pur și simplu nu există o formulă care să explice diferența dintre materia vie și una fără viață. Viața pare să apară în mod misterios din părți nevii, precum particulele elementare.
Teoria asamblării este o nouă abordare pentru a explica viața la nivel fundamental, esența teoriei fiind publicată recent în cadrul unui articol în revista Nature.
Teoria asamblării pleacă de la ipoteza că informațiile (precum ADN-ul) și complexitatea sunt conceptele fundamentale care stau la baza vieții și oferă o modalitate de a înțelege cum apar aceste concepte în sistemele chimice.
Mundia versus Modia - cele două „universuri” mentale în care trăim și care ne determină atitudinea față de viață
În 2014, David Boxenhorn, care se descrie pe pagina de LinkedIn ca inginer software, antreprenor și blogger, a publicat un articol denumit „Mundia & Modia: the two worlds in which we live”, pe care-l puteți citi în original aici, articol care a atras atenția, fiind menționat de diverși bloggeri de-a lungul timpului. Așa mi-am și amintit de el recent.
În esență, articolul susține că fiecare dintre noi trăiește în două lumi, denumite Mundia și Modia, doar că trăim mai mult într-una decât în cealaltă, iar caracteristicile lumii dominante determină atitudinea față de diversele evenimente din viața noastră și ne impun în final un mod de viață; cu alte cuvinte, puși în fața unei situații/ probleme, în funcție de lumea în care trăim, vom avea o abordare în consecință.