Până să dau recent peste un articol care tratează acest subiect, nu mi-am pus această problemă, folosind termenii intuitiv, convins, desigur, că am dreptate.
La o citire rapidă a titlului probabil apare întrebare: „Ce legătură este între logo și siglă, pe de-o parte, și ceilalți termeni, pe de alta”? Sunt destule subtilități în delimitarea acestor termeni. Să încercăm să ne lămurim...
Să începem cu definițiile, pentru a da ulterior câteva exemple, pentru a înțelege diferențele dintre „siglă”, „logo”, „acronim” și „abreviere”.
Iată însă ce înseamnă aceste cuvinte:
• Siglă - prescurtare convențională formată din litera inițială sau grupul de litere inițiale pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi.
Cel mai probabil, ca și mine, ați crezut că „siglă” se referă la un simbol grafic. Dar termenul care se referă la asta este „logo”.
• Logo - simbol format dintr-un ansamblu de semne grafice, care constituie marca unui produs sau a unei firme.
În mod curios, DEX '09 (2009) include în definiție, în mod incorect, și „siglă” (LOGO, logouri, s. n. 1. Simbol, siglă formată dintr-un ansamblu de semne grafice...).
• Acronim - cuvânt format din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, expresie, titlu etc.
• Abreviere - acțiunea de prescurtare, în vorbire sau în scris, a unui cuvânt sau a unui titlu prin litera inițială sau printr-un grup de litere, în vederea ușurării vorbirii sau a lecturii; rezultatul acestei acțiuni.
Definițiile nu par pe deplin lămuritoare, așa că să folosim câteva exemple.
Exemple de siglă: CFR (Căile Ferate Române), BOR (Biserica Ortodoxă Română) sau B (indicând Bucureștiul pe plăcuțele de înmatriculare ale autovehiculelor). Acestea nu sunt acronime, pentru că un acronim, conform definiției, trebuie să fie un cuvânt.
Un exemplu de acronim este, prin urmare, SIDA, care are la bază sintagma de origine franceză „syndrome immunno déficitaire acquis” (sindrom de imunodeficiență dobândită), dar care a devenit nume de boală.
O altă diferență dintre siglă și acronim este următoarea: acronimele nu trebuie să fie literate (adică să le citești pe litere). Prin urmare, ONU este acronim, pentru că nu citești „o-en-u”, ci „onu”, cum este cazul și pentru UNESCO. În schimb, OZN nu este acronim, ci siglă, pentru că citim „o-ze-ne”, nu „ozn”.
Alte exemple de acronime: „modem” (din MOdulator și DEModulator) și „sonar” (SOund NAvigation Ranging).
Abrevierile sunt, așadar, convenții de prescurtare a unor cuvinte și grupuri de cuvinte. Iată o serie de exemple: „Dl” pentru „domnul”, „PH” pentru „Prahova”.
Alte abrevieri: n (număr, neutru), l (lungime), O (oxigen), kg (kilogram), I. L. Caragiale (Ion Luca Caragiale), N (nord), acad. (academician), serg. (sergent), d-ta (dumneata), op. cit. (opera citată) etc.
După cum se poate observa, la o lectură atentă, scriem „dl” (nu „dl.”), dar „dv.” sau „dvs.”, nu „dv” sau „dvs”. Regula este următoarea: dacă forma abreviată are la final ultima literă a cuvântului, nu se pune punct (domnul - dl).
Problema este următoarea: uzul a adăugat termenului „siglă” sensul de „logo” și nu cred că se mai poate face ceva. Cel mult actualizarea dicționarelor.
Surse: Puțină gramatică și ZF.
